Nu e prima oară cand
Aud liniştea cuiva care nu e langa mine,
Nu e prima oara
Cand devin prizoniera lumii
Doar pentru ca îmi reneg suferinţa,
Nu e prima oară cand distrug
O carte de dragul unei foi.
Totuşi ... ciudat ...
E prima oară cand privesc
Pe fereastra sufletului
Si ştiu ca exista înăuntrul lui
Ceva care nu va putea trece niciodată de gratii ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu